Sică Damaschin: „Continuaţi să iubiţi dezinteresat Rapidul!”
Cu ce vă ocupaţi în aceste momente, domnule Damaschin?
Lucrez la Rapid de aproape 30 de ani, acum într-un sector de copii şi juniori care, dacă nu ar fi obligatoriu, probabil ar dispărea de la multe echipe din Romania. Încerc să-mi fac treaba chiar dacă nu mai sunt condiţiile de altă dată. Chiar şi aşa, încă mai avem realizări şi când spun asta, mă gândesc că anul trecut, Rapid l-a vândut pe Alex Ioniţă II la Astra cu 600.000 de euro, jucător crescut la grupa mea. Iar grupa de 2000 pe care o antrenez actualmente, a ieşit campioană tot în 2014.
De unde vine celebra strigare: „De ni-l dati pe Valentin, nu vi-l dam pe Damaschin”?
Am avut meci cu steaua în Cupa României pe stadionul din Regie. Deşi am condus steaua cu 1-0 şi 2-1 (gol Damaschin), până la urmă, ajutată vizibil de arbitri şi prelungind meciul dupa minutul 100, steaua a câstigat cu 3-2. Atunci galeria, văzând că echipa a fost nedreptăţită, a scos această scandare care avea să rămână celebră.
Ce simţeaţi când intraţi pe teren în tricoul Rapidului?
Simţeam că sunt cel mai norocos om din lume şi de acea îmi propuneam să mă autodepăşesc, eram un atacant harnic.
Care a fost cel mai important gol înscris pentru Rapid?
A fost la un meci tot cu steaua pe Giuleşti, stadionul era arhiplin. Echipa Rapidului era formată din jucători tineri şi jucători experimentaţi. Cei experimentaţi erau informaţi că meciul trebuie să se termine 1-0 pentru steaua şi să dea gol Piţurcă, alfel ne luau în armată câţiva dintre cei tineri. La 0-0, în prima repriză, am trecut de Bumbescu pe dreapta şi scap singur cu Duckadam, trag la colţul lung şi… 1-0 pentru Rapid!!! Stadionul era un vulcan, dar nu venea nimeni spre mine să mă felicite! Am aflat mai târziu de ce….
Cum erau cantonamentele si cine va era coleg de cameră?
Cantonamentele le făceam la Tâncăbeşti, într-o vilă a CFR-ului şi îi aveam colegi de cameră pe Cârstea şi Drăghici.
Cum erau suporteri Rapidului?
Suporterii Rapidului iubeau echipa şi fotbalul dezinteresat, aveau un simţ al umorului aparte şi asta se vedea în scandările de altă dată. Am multe amintiri cu suporterii şi am simţit că sunt apreciat de ei.
Cel mai trist moment ca fotbalist al Rapidului?
În singurul an petrecut în B, jucam la Târgovişte, şi la 1-0 pentru Rapid, fundaşul central al gazdelor a avut o intrare dură, care s-a soldat cu accidentarea mea gravă, ruptură de ligamente încrucişate. Aveam 26 de ani, eram golgheterul echipei şi jucătorul cu cele mai multe jocuri integrale.
Dar cel mai frumos moment?
Rapidul juca în Cupa UEFA, la Wolfsburg, şi conducerea de atunci m-a invitat să merg cu echipa în deplasare, deoarece aveam la echipa mare trei jucători pe care i-am crescut eu la juniori: Dobroiu, Răduţă şi Păun. Atunci am simţit, pentru prima şi singura dată, că sunt respectat pentru ceea ce fac.
Ce a însemnat si înseamna Rapid pentru dumneavoastra?
Pentru mine Rapid înseamnă totul, de 30 de ani sunt implicat zi de zi. Aici am învăţat multe lucruri, m-am dezvoltat bine, frumos. De curând, am avut o revedere cu foşti colegi de echipă de la Urziceni, locul unde am debutat în fotbal. Atunci am realizat ce aş fi fost eu dacă rămâneam la Urziceni.
Care este cel mai mare regret al dumneavoastra legat de Rapid?
Regret? Ca fotbalist mă gândesc ca am jucat într-o perioadă în care era greu sa obţin cu echipa un trofeu. Rapid era atunci o echipa săracă şi foarte iubită. Apoi, ca antrenor, am încercat să fiu un perfecţionist în tot ceea ce fac, m-am perfecţionat, am făcut şcoli, facultate, master, am obţinut şi rezultate la nivel de juniori, de două ori campion şi am promovat o pleiadă de jucători la echipa mare. Singurul regret ar fi că n-am fost niciodată în anturajul primei echipe. Criteriile s-au mai schimbat în zilele noastre.
Domnule Damaschin, ce credeti? Rapidul va promova?
Mi-aş dori foarte mult asta, dar depinde chiar de noi, dacă vom şti să încurajăm echipa, de jucători, dacă vor da totul pe teren, şi am şi un sfat pentru ei: Dacă ştii cât valorezi, du-te şi ia cât meriţi, iar dacă dai de greu, nu da vina pe alţii, asta fac laşii, iar tu, jucător al Rapidului, nu eşti laş, eşti mai bun de atât!
Cum vi se pare strategia clubului în aceste momente?
În contextul actual, fotbalul de performanţă nu mai e un joc sau o activitate din asta, considerată recreativă, apoi reconsiderarea concepţiilor de antrenament şi joc impune realizarea unei strategii fără de care marea performanţă nu mai e posibilă. N-am idee de vreo strategie.
Ce mesaj aveţi pentru fanii Rapidului şi cititorii 1923.ro?
Continuaţi să iubiţi dezinteresat Rapidul fiindcă, pentru noi, este cea mai iubită echipă din România!!!
