Viorel Moldovan

viorel moldovan

Unul dintre foştii noştri mari jucători de fotbal, atacant de rasă, mereu în gura porţii, gata să se înalţe şi să dea o lovitură uluitoare cu capul sau un şut năpraznic din 6 metri, imparabil pentru portar de la o distanţă aşa de mică, Viorel Moldovan şi-a primit pe merit şi justificat reputaţia de „Moldo-gol”, aportul său la victoriile de până mai ieri ale echipei noastre naţionale (din vremea „generaţiei de aur”) fiind de multe ori hotărâtor.

S-a născut la 8 iulie 1972, în Bistrița, și-a început fotbalul la Clubul de juniori „Viitorul Bistrița”, unde i-a fost suficient numai un an pentru a demonstra că în ghetele lui stă viitorul unui mare fotbalist. Trece la seniori și este cooptat, firesc, de Gloria Bistrița, care evolua în Divizia A, unde joacă timp de patru ani în 84 de meciuri, înscriind 22 de goluri.

Ascensiunea este evidentă, joacă 2 ani la Dinamo București (1993-1995), apoi începe aventura la echipe de primă mână „de afară”: Neuchatel Xamax, Grasshopper, Fenerbahce, Nantes, Servette Geneva, etc.

În 2005 se întoarce în țară, evoluează un sezon la F.C.Timișoara, și-și încheie cariera de fotbalist la Rapid București în 2007. În palmaresul său de jucător figurează Cupa României (2006) cu Rapid București, titlul de campion al Elveției (1998) cu Grasshopper Zurich, campion al Franței (2001) cu F.C.Nantes.

A adunat 70 de selecții în naționala României, a marcat 25 de goluri și a evoluat la patru competiții majore: Campionatele Mondiale din 1994 și 1998, precum și Campionatele Europene din 1996 și 2000. După retragerea din activitatea de jucător, a preluat funcția de director sportiv la Unirea Urziceni.

A trecut apoi la antrenorat și-a început prin a pregăti echipa F.C.Vaslui, preț de 19 meciuri, în sezonul 2008-2009. Preia echipa F.C.Brașov, pe care o antrenează în sezonul 2009-2010, urmând să stea, pentru puțin timp, pe banca tehnică a echipei Sportul Studențesc.

După trei ani liber de contract, Moldovan preia pe Rapid București (în septembrie 2013) cu scopul de promovare, deoarece echipa fusese retrogradată în divizia secundă. Își îndeplinește obiectivul dar, din păcate, Rapidul este tras pe „linia moartă”.

În ultima vreme a fost selecționerul naționalei de tineret U-21 a României și adjunctul lui „tata Puiu” la națională, iar din septembrie, anul trecut, a plecat din funcţia de antrenor al echipei franceze A.J.Auxerre, deoarece, cum majoritatea jucătorilor buni fuseseră vânduţi în vară, era greu să mai facă performanţă. Avum o lună, însă, cei de la ASU Poli Timişoara îi făcuseră o ofertă de antrenorat, dar Moldo-gol se mai gândeşte, deoarece primise o altă ofertă de la nou promovata echipă Sepsi Sfântu Gheorghe.

Până nu demult, „gașca nebună” era porecla echipei Sportul Studențesc. Și asta pentru că juca fotbal de plăcere. Lucru rar întâlnit în fotbalul românesc. Uite că avem o nouă „gașcă nebună”. Selecționerul Viorel Moldovan a transformat naționala U21 după chipul și asemănarea sa. Le-a imprimat tinerilor „tricolori” ideea că în fotbal nu există imposibil. După 1-3 la pauză, cu Muntenegru, elevii lui „Moldo-gol” au revenit senzațional și s-au impus cu 4-3. O situație rar întâlnită la sporturile de echipă unde mental stăm rău de tot. Moldovan le-a predat la antrenamente cum se joacă fotbal din dragoste pentru fotbal, iar asta s-a văzut pe teren. Cu 12 puncte, „tineretul” are șanse mici să prindă play-off-ul CE 2015. Doar dacă bate Germania, acasă la ea, iar nemții nu câștigă cu Irlanda. Totuși, în fotbal s-au văzut multe și pentru asta „gașca nebună” a „comisarului” Moldovan visează la un miracol!

Un meci de văzut pe stadion. Mai ales pentru evoluția rezultatului. Rar se întâmplă așa ceva pe la noi. De ani buni, fotbalul românesc așteaptă rezultate importante de la selecționatele „U”. Numirea lui Viorel Moldovan ca selecționer la „tineret” este unul dintre lucrurile bune făcute de noua conducere a Federației.
Cu Muntenegru n-a mai fost precum cu Italia. Cel puțin prima repriză. Un 1-3 șocant. Haos total, iar Rotariu și Manea au dezamăgit. „Comisarul” n-a stat cu brațele în sân, iar la vestiare le-a spus jucătorilor ceea ce trebuia să audă ca să câștige partida. Iancu și-a arătat clasa. Bălașa, Pușcaș, Boldor sau Bumba, la fel. O altă echipă, o altă atitudine, un alt meci și un alt rezultat: 4-3!
Viorel Moldovan era fericit. Ca pe vremea „generației de aur”. Imposibilul a devenit posibil. Urmează Germania. Un alt… imposibil. Dar se poate și cu nemții dacă există dorință și ambiție. Acesta este marele câștig al „găștii nebune” de la U21. Tinerii „tricolori” au înțeles și au trăit pe pielea lor ideea că în fotbal orice este posibil!
Încă o dovadă că fostele glorii ale fotbalului românesc pot ajuta la redresarea acestui sport. Cine se pricepe la antrenorat. Viorel Moldovan este unul dintre ei. Bravo, „Comisare”!

Back